Skip to content

Niciodata

Aprilie 7, 2009


N-am să fiu niciodată singură. Pentru că în jurul meu nu-s chiar  puţini cei  care mă iubesc…  Şi i-am lipit oricum cu aracet ca să nu plece niciodată.

N-am să mai trec peste buna crestere nici dacă josnicia celuilalt îmi merita dispreţul şi-am să-i ofer nefericitului şi-aşa prea scumpa mea indiferenţă. Drept cadou.

Zâmbetului meu  i se va oglindi oricând un altul  pentru c-am fost învăţată să-mi las şi loc de “Bună ziua” şi n-am să mai ofer respect decât acelora ce şi l-au câştigat.

N-am să plâng niciodată singură, pentru că îmi vor reproşa cât de urât mi s-a întins machiajul toti cei care mă vad frumoasă şi n-am să uit că sunt ceea ce sunt pentru c-am vrut mereu să fiu Eu însămi.

N-am să iert ce n-aş putea să-i cer şi altuia să-mi ierte şi n-or să-mi mişte niciun fir de păr durerile de spate ale oamenilor fără coloana vertebrală.

Am să privesc superior orice purtător de false valori morale şi-am să urechez, probabil că mai mult în scris, orice gest de-o adâncă mârlănie şi-o superficială educaţie.

Şi toate astea pentru c-am promis.

Iar promisiunile nu mi le încalc niciodată

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: