Skip to content

Cafea neagra

Ianuarie 28, 2011

Cand iti curge-n vene prea multa cafea, fara lapte si fara zahar, rabdarea ta capata limite si “miserupismul” contur. De voie, de nevoie sau din inertie. Inca mai caut cauza.

Sigur si desigur ca n-o sa ma credeti, dar primul moment in care am decis sa nu mai dau importanta chiar si celui care nu si-a castigat-o, am devenit un om mai placut. Mie, bineinteles! Asa tare draga mi-am cazut, cu sufletul usor si mintea zambitoare, de n-aveti idee!

Va recomand canicular de calduros exercitiul. Am observat ca oamenii relaxati traiesc mai mult, mai bine si mai frumos. So relax, take it easy!

Nu conteaza cine te place sau cine nu, cine-ti neaga eforturile sau inteligenta, cine nu-ti da sansa sa-l contrazici sau ti-o da fara sa cantareasca catusi de putin argumentele. Din pacate, sau mai bine zis din fericire, nu prea poti sa-i multumesti pe toti. Oamenii sunt atat de diferiti si de dificili, atat de sensibili la propriile lor povesti si perceptii, atat de complicati si de simplii cateodata ca-i practic imposibil sa reusesti.

 Eu insami, bolnava de empatie inca de mic copil, am incercat sa nu supar, sa nu deranjez, sa fiu pe placul celor din jurul meu, sa nu plece nimeni de langa mine spunand c-am fost prea rea, prea dura, prea aroganta sau prea… populara. Si-am consumat atata energie, s-a scurs din mine atata “fel de-a fi”, atata suflet c-am ramas intrebandu-ma daca schimbul chiar merita irosirea atator resurse.

Nu-s astazi “piticul sfatos”, nu ma victimizez, nu vreau sa-mi dati dreptate sau imi aplaudati “desteptarea”. E declaratia mea de renuntare voita la prostie, la risipa intelectuala, la punerea oricui inaintea mea pe lista de prioritati lipita de frigider, langa cea de cumparaturi.

Sunt indeajuns de tanara sa ma razgandesc usor dar sper ca in sensul asta cel putin, e ultima data.

Doua-trei perechi de pumni stransi va rog… Se poate?  Multumesc.

Anunțuri
29 comentarii leave one →
  1. LauraR permalink
    Ianuarie 28, 2011 11:14

    hmmmm..citesc ceva deamagire printre randuri sau e doar impresia mea? 🙂

  2. Ianuarie 28, 2011 11:16

    Nu LauraR, e optimism! Nu stii ca optimistii vad lumea-n roz si prin geamul spart? 🙂

  3. Ianuarie 28, 2011 11:53

    asta-i ca și optimiștii care-n cimitire văd doar plusuri :)… eu îți spun baftă. secretul este într-adevăr asumarea eului, cu bune și rele și închiderea/protejarea lui într-o bulă extrem de puternică ce poate fi familia/cuplul… la rețeta asta, eu mai condimentez câteodată, după gust, și cu ceva safe-distance ce poate fi confundată uneori cu mizantropia. asumată și aia 🙂

  4. Ianuarie 28, 2011 13:01

    Hehe Bogdan, nici reteta ta nu suna rau! E chiar delicioasa… 🙂

  5. pababirarum permalink
    Ianuarie 29, 2011 00:44

    dak asta e viziunea ta de inginer constructor asupra lumii inseamna k traiesti intr-o lumea viselor si nu prea ai treaba cu realitatea
    desigur dupa fata ta de pitipoanca te ocupi doar de proiectare ca doar nu o sa-ti murdaresti pantofii roz pe santier, plus k nu vrei sa te ia nea’ Gica la pula
    p.s. nu mai faceti naibii proiecte de cacat k nu e dator altul sa va explice c si cum
    pup

    • Ianuarie 29, 2011 11:52

      pababirarum, nu numai ca generalizezi dar o faci si prost. Da, fac proiectare pentru ca munca de santier sigur nu poate fi controlata usor de o fata. Ce e al barbatilor, e al lor! N-am sa neg asta!
      Si nu e vorba de pantofii mei roz, ca eu nu suport rozul. Mai ales la fetite! 🙂
      Nu stiu cu ce proiectanti ai lucrat tu, dar cred ca ai o imagine gresita. Sigur sunt d-aia care au facut facultatea pe genunchi. Nu e exclus! Dar te rog, te rog nu generaliza. Nu-i peste tot la fel. Si pana nu ma cunosti, cred ca te hazardezi usor cand spui ca-s pitipoanca. Ori n-ai vazut tu prea multe, ori e singura modalitate de a injura o femeie la care te-ai gandit. Aparentele inseala! Mult!

      „pup”

      • asdfghj permalink
        Februarie 1, 2011 00:32

        nu e adevarat ca o femeie nu are ce cauta pe santier.cunosc femei inginer care stau pe santier cu biciul pe muncitori fara probleme.

        • Februarie 1, 2011 08:31

          asdfghj nu am zis ca nicio femeie n-are ce cauta pe santier! Si eu stiu femei care se descurca exemplar pe partea asta a ingineriei. Am zis ca sigur nu o controleaza usor. Adica chiar daca se descurca fara probleme nu inseamna ca efortul lor e minim sa mentina situatia in limitele normale.
          Si orice ai spune, sunt mare rare genul asta de fete descurcarete. Mai rare in raport cu barbatii din meseria asta 🙂

  6. Ianuarie 30, 2011 16:00

    Ei, arta e, as spune, sa te multumesti pe tine insuti, da’ zau ca tare-i greu…

  7. gigi manusha permalink
    Ianuarie 31, 2011 00:31

    vai ce botik roz ai tu laura tu. ce mimoza sexy esti. ma excita buzele tale de pe facebook semeni putin cu andreea raicu. as vrea sa te fut si sa ejaculez pe buzele tale. mmm pisy

    • Laura Driha permalink*
      Ianuarie 31, 2011 08:30

      Gigi, ai gresit blogul. Porcii sunt tolerati numai pe pticigratis.
      Asa ca intoarce-te de unde ai venit! Aici n-o sa lipsesti nimanui!

  8. Ianuarie 31, 2011 10:51

    De păsat îmi pasă doar de cei care mi drag, iar celora care nu pricep le aprind o singură dată becu… dacă ămpung şi îl sparg, să stea în întuneric…

  9. Ianuarie 31, 2011 15:46

    Teoria e minunata…practica putin mai grea, dar usor, usor poti sa ajungi acolo unde ti-ai propus. clar, nu poti sa multumesti pe toata lumea si nici sa primesti doar feedback-uri favorabile. nu merita sa te stresezi, dar nici sa te relaxezi prea mult ca-ti sar hienele la gat …
    bafta! cafeaua mea e gata … tre sa plec

    • Laura Driha permalink*
      Ianuarie 31, 2011 15:55

      Multumesc pentru vizita si pentru comentariu Andrei! 🙂 Sper sa pot mentine echilibrul dorit, situatia perfecta, ideala… Si tu la fel! Vom vedea…:)

  10. Februarie 1, 2011 10:04

    Mi se pare mie sau te maturizezi, doamna mea? Din păcate, nu și unii dintre comentatorii tăi de azi.
    Da, un pic de distanțare și obiectivare nu strică niciodată. Nu poți fi Miss Popularity fără să pierzi ceva din tine încercând să le fii tuturor pe plac. Mai ales că mulți dintre ei nu fac acest lucru față de tine.

  11. Laura Driha permalink*
    Februarie 1, 2011 10:11

    Silavaracald, sper sa-mi iasa de data asta. M-am mai maturizat si alta data si n-a tinut mult. 🙂
    Da, comentatorii mei mai „speciali” (sau cu nevoi speciale?) sunt veniti in goana sa razbune un comentariu lasat de mine pe un blog unde barbatii sunt un pic cam misogini. Cateodata, ca sa ai comentatori mai multi (dar nu si mai destepti!), tot ce e nevoie sa faci e sa contrazici un frustrat.

  12. Februarie 1, 2011 18:58

    de ce nu ștergi comentariile vulgare? în fond asta-i rolul administratorului de blog. să facă puțină curățenie.

    • Februarie 1, 2011 20:54

      Bogdan, cand am inceput blogul am facut o singura promisiune. Aceea ca aici nimanui nu o sa ii fie ingradita libertatea de exprimare. De aceea nu am conditionari, nu am moderare la comentarii, nu am nimic in sensul asta. E adevarat ca am apostrofat comentariile vulgare si de cele mai multe ori autorii au plecat singurei, n-a fost nevoie sa ii dau eu afara.
      Las pe seama selectiei naturale curatenia pe blog. Intra cine vrea, ramane numai acela caruia ii face placere.

  13. muriel permalink
    Februarie 3, 2011 23:07

    Salut!

    Cautam ceva pe net si am dat de blogul tau, l-am citit complet. In primul rind, te felicit pt ca ai avut curajul sa imi lasi aici gindurile si sentimentele atit de intime, fara pretentia de a le intelege cineva. Eu de-obicei le tin pt mine.
    In al doilea rind, nu stiu daca o sa ma crezi, dar am avut impresia ca imi citesc propriile ginduri si reactii- aparent gindim la fel despre anumite subiecte, putine, desigur.
    Avem si cam aceeasi virsta desi nu aceeasi experienta de viata.

    Cred ca inteleg mare parte din ce ai scris asa ca imi permit sa spun ceva, poate nu esti de-acord: cred ca iti faci rau singura si ca incapatinarea ta iti dauneaza (ai scris intr-un post ca o ai ca trasatura de caracter dar se vede si pe figura ta).
    O spun pentru ca si eu am de lucrat la asta.

    Iar maturitatea nu vine neaparat prin tristete si suferinta. Un om se poate maturiza si fara astea. M-as bucura sa citesc in continuare si mai multe posturi in ton optimist, ai talent!

    • Laura Driha permalink*
      Februarie 4, 2011 08:29

      Multumuesc frumos pentru randurile tale muriel. Si pentru rabdare! Chiar ai citit tot? Sunt vreo 4 ani si ceva de cand tot scriu „online”.
      Si eu vreau sa scriu in ton mai pozitiv pentru ca, desi nu pare, chiar sunt o persoana optimista. Am fost si mai putin, dar o sa fiu si mai mult! Iti multumesc pentru incredere, fiecare rand de-al tau a ajuns unde trebuie, te asigur! Ramai aproape daca vrei si poti, eu de aici nu plec! 🙂

  14. jedixit permalink
    Februarie 7, 2011 15:21

    O,da!Ca cam prin asta trec io amu`!M-am saturat sa fiu fata buna, oricum sunt prost de sincera.La noi, mojicii isi numara cu o mana boashele fleoscaite si cu alta mataniile si trag ei de concluzie, pac-pac: daca e prea tacuta, e curva in dungi, daca e prea directa, e curva pe fata, so…what?I`m still a rock star!M-aaaaaaaaaaaaaaam saturat sa fiu mereu dispusa si disponibila, sa strang in jur toti ageamii dornici de empatie si sa se asculte singuri, ca, oricum, personulitatea lor de pachiderma plangatoare nu o mai poate schimba nici Dumnezeu transsexual…M-am saturat de limbi in fund si de periaj artistic din varful boticului…Week`end-ul asta mi-am lasat telefonul acasa..m-am plimbat mult si mi-am facut o introspectie, am decis sa intorc iar ventilatorul impotriva cacaciosilor..Sunt un om vesel, zambitor, m-a frectionat si pe mine viata prin partile esentiale si sensibile, dar nu mi-am pierdut speranta si licarul din ochi..ce pana mea!Merci, Laura!

    • Laura Driha permalink*
      Februarie 7, 2011 15:28

      Cu placere jedixit! Sper sa-ti iasa, ca mie nu pot baga mana-n foc. Si n-am pretentii c-o sa fac din asta un mod de viata, dar ma rog sa ma tina nervul asta care zvacneste destul de zgomotos acum, macar putin peste cat tine o gripa de primavara! 🙂

Trackbacks

  1. Iertare « Cristian Dima
  2. Ora de sport « Un blog cu năbădăi
  3. VREAU ALTCEVA | Blogul lui CARMEN
  4. Dor ucigaş « Cristian Dima
  5. Jucărie « Un blog cu năbădăi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: